You are currently browsing the category archive for the 'Zzzz...' category.
[...] Si am mai invatat ceva. Aceea ca o sutana nu inseamna rabat la obligatiile unei moralitati fara cusur. Ca zicerea pe care o folosim de multe ori cu atata placere “Quod licet Jovis non licet bovis” nu se potriveste nici in acest caz. Ca pe masura ce esti mai sus, aria de indulgenta se ingusteaza. Ca aceleasi criterii de judecata sunt valabile, ba chiar mai aspre, pentru un chip care se vrea venerabil si cu har, decat pentru cel mai umil dintre pacatosi. [...]
Tema: “Pasi spre cer”
Aceasta este tema intrunirii tinerilor, ocazie la care ne-am bucura sa participi si tu!
Locatie: Centru de conferinte si tabere crestine “Al saptelea izvor” - Şiştarovăţ, jud.Arad.
Tabara este asezata intr-o zona pitoreasca, fiind inconjurata de dealuri.
mai mult AICI.
Meritata vacanță (zic eu) își atinge apogeul săptămâna asta, când, pentru câteva zile, vom fi la mare. Trebuie să mă obișnuiesc să vorbesc la plural. Nu mai sunt eu, ci noi, Marius & Laura, iubit și iubită. Și noi(soț și soție) plecăm la mare. În Eforie Nord, mai exact. Plecăm pe la 02 în noaptea asta și vom ajunge deabea dimineața pe la 10. Drum bun! Vacanță plăcută, îmi urez eu…
În curtea Mănăstirii Curtea de Argeş oamenii s-au întins pe iarbă şi ascultau, ca la concert, slujba. Nu îi deranja că la doar câţiva metri de locul sfânt sfârâiau grătarele, iar oamenii erau ceva mai vorbăreţi în faţa dozelor cu bere. ,,S-a terminat postul. E normal să ne distrăm. Am venit aici că e lume multă şi e atmosferă de sărbătoare“, a spus un chfliu.
…
Pelerinii care au mers la Mănăstirea Tismana, judeţul Gorj, au înnoptat în sfântul lăcaş, iar alţii şi-au instalat corturile în zăvoiul din preajma mănăstirii ca să petreacă la un grătar şi un pahar cu bere.
„Este foarte frumos aici, am încins şi un grătar. Eu şi soţia venim aproape în fiecare an la sărbătoarea Sfintei Marii“, a declarat Nelu Ilceanu din Mehedinţi.
…
No comment!
sursa: Adevarul
Top ZeList cuprinde 33.631 de bloguri româneşti.
Iată numărul de bloguri evanghelice prezente într-un anumit eşantion:
1.000 – 23
2.000 – 51
5.000 – 126
10.000 – 225
25.000 – 472
Lista cu 573 de bloguri evanghelice prezente în Top ZeList se găseşte pe pagina Bloguri Evanghelice Top ZeList.
Actualizarea topului se face o dată pe săptămînă (joia). mai mult AICI
Din seria Bula demnitarului a Întunericitului de la Caţavencu…
CATEGORIA CRIZĂ CU ÎMPĂMÎNTARE
Corneliu Vadim Tudor (preşedinte PRM): „Eu ţin la bătrîni, dar să nu mă sufoce. M-aţi pricopsit cu nişte pensionari care habar n-au. Nu pot să schimbe un bec! Dar stăm aici, ne coacem. Nu se poate! Poate deschidem terasa aia! Au căzut prizele? Ai să cazi şi tu! (…) Măi, băieţi, scutiţi-mă de scene d-astea la conferinţa de presă. Din toată conferinţa asta numai prostia voastră va fi difuzată diseară!“
CATEGORIA CREDE ŞI NU CERCETA PENAL!
Miron Mitrea (membru PSD): „…Ştiam că vine criza, dar nu voiam să credem.“
– Ai vocaţie pentru profesorat?!?
- Ce vocaţie bre’… Iese banu’? Asta conteaza pân’ la urmă…Mai lasă-mă cu d’astea, cu vocaţii..d’astea…
Şi te mai miri de calitatea învăţământului în şcolile româneşti…
Ce naşte din pisică, şoareci mănâncă…
caricatura de Mardale
Dupa examenul de BAC …se numara bobocii. Institutul Teologic Baptist din Bucuresti poate fi o optiune viabila pentru tine daca ai ganduri serioase in a intra in paine, cum spun fratii, pe ogorul Evangheliei.
Inainte de baga inca o tigara in gura te sfatuiesc sa iei aminte la urmatorul experiment…
O poveste incredibila despre viata, perseverenta, curaj, tenacitate si biruinta asupra handicapurilor.
Este esential sa-ti poti gasi rostul in viata, sa stii ca ai fost creat pentru un anumit lucru si sa mergi in directia aceea. Ma rusinez cand privesc la abilitatile, calitatile, darurile pe care Dumnezeu le-a investit in mine si mai apoi inspre materializarea concreta a acestora.
Aceasta fata speciala imi vorbeste despre “mai multul” acela care ar trebui sa-mi caracterizeze viata.
Va prezint noul blog al colegului meu Timotei Stoica, Omul de care se foloseste Dumnezeu!
Timotei este un baiat sincer, cu o inima mare pentru Dumnezeu si cu o dorinta puternica de a-I fi pe plac, de a trai in sfintenie.
Cine este Acesta? s-a intrebat si Timotei si se intreaba atatia astazi cand privesc inspre Christos… Oamenii Il vad in multe feluri…un doctor, profet, ….si fiecare adauga la aceasta lista interminabila.
Intrebarea ce ramane valabila este urmatoarea: pentru tine,…. cine este Isus Christos? Cine este?
In chimie, a transformat apa in vin.
In biologie, S-a nascut fara a fi conceput natural.
In fizica, a sfidat legea gravitatiei cand S-a ridicat la cer.
In economie a contracarat legea cresterii costurilor relative (diminishing return) cand a hranit 5000 de oameni cu 2 pesti si 5 paini.
In medicina, a vindecat bolnavii si orbii fara a le administra nici un fel de medicament.
In istorie, El e inceputul si sfarsitul (Alfa si Omega).
In guvernare, a spus ca poate fi numit Consilierul minunat, Printul Pacii.
In religie, a spus ca nimeni nu ajunge la Tatal decat prin El;
N-a avut servitori, si totusi I se spunea Stapan.
N-a avut diploma, si totusi I se spunea Invatator.
N-a avut medicamente, si totusi I se spunea Vindecator.
N-a avut armata, si totusi se temeau de EL.
N-a castigat nici un razboi, si totusi a cucerit lumea.
N-a comis nici o crima, si totusi L-au rastignit.
A fost inmormantat, si totusi traieste si azi.
Numai atunci cand il descoperi pe Christos cu adevarat, ca Fiu al lui Dumnezeu, ca Mantuitor, numai atunci poti sa intelegi sensul cuvintelor libertate, iubire, fericire…
Numai atunci intelegi ca viata nu trebuie traita oricum, ci in sfintenie, o tema reiterata constant de colegul meu. Nu exista pacate mari sau pacate mici. In ochii lui Dumnezeu, pacatul e pacat! Nu categoriseste Dumnezeu pacatele noastre. Sa furi o agrafa chiar, este pacat in ochii Sai si fiecare pacat va fi condamnat de El in ziua aceea. Insa, este speranta! Dumnezeu uraste pacatul, dar iubeste pacatosul! ne reaminteste Timotei avertizandu-ne totodata ca exista un timp, cata vreme se zice astazi, de a ne impaca cu El.
Dumnezeu sa ne ajute pe fiecare sa ne traim cu adevarat viata in sfintenie si in pocainta!
Amin! zic eu…
Atrag atentia asupra unui fenomen ce prinde radacini, chiar si in bisericile evanghelice. Ca tot ce tine de sexualitate, tot ceea ce Dumnezeu a creat bun, astazi e atat de pervertit, nu mai este nevoie s-o afirm. Privim in societate si cu siguranta ajungem la concluzii pertinente.
In aceste vremuri depravarea a atins culmi incredibile…
Totusi, pentru cei care se confrunta cu asemenea probleme de natura sexuala este speranta.
” Înţelegem durerea, frustrarea şi lupta interioară a celor care se confruntă cu atracţii nedorite faţă de acelaşi sex şi dorim să le oferim speranţă promovând mesajul că schimbarea este posibilă prin puterea lui Isus” afirma cei de la Contra Curentului.
Marturiile urmatoare vorbesc de la sine.
Emanuel
“Am trăit o viaţă în minciună. O viaţă în care m-am minţit mereu că totul este bine, că totul este OK, că am toate motivele din lume ca să mă bucur, să fiu fericit. M-am săturat să fac asta. De multe ori mă gândesc că era mai bine să nu mă fi născut. Era mai bine să fi rămas undeva în nefiinţă decât să mă nasc, decât să fiu om, decât să trăiesc şi să trăiesc aşa. Unde îmi sunt visele pe care le-am făurit copil fiind? Acelea în care îmi doream să schimb lumea, să o fac mai frumoasă, mai fericită, mai plină de dragoste? Nu am reuşit să o schimb eu. A fost mai rapidă, mai nemiloasă, răzbunătoare, şi toate visele pe care eu le aveam cu privire la ea, mi le-a întors înapoi folosind antonime.
De ce eu? De ce eu, Doamne? De ce? Şi strigătele se răsfrâng încet în tăcere, se închid din nou în locaşurile în care au stat dintotdeauna şi vor rămâne acolo până data viitoare, până când din nou, plictisite de propriul lor infern, vor încerca să iasă în afară. Cine mă va elibera? Cine îmi va aduce din nou zâmbetul pe buze? Cine mă va face să radiez din nou din toată fiinţa mea? Speranţa mea… a fost şi nu mai e. Ce paradox! A fost destulă, dar s-a săturat să mai aştepte. S-a epuizat, s-a dus, s-a stins. Dar va renaşte iar… citeste mai mult.
Dani
Viaţa gay… Un şir de suferinţe şi dezamăgiri![...]
La vârsta de 10 ani mi-am dat seama că era ceva ciudat cu mine. Mă atrăgeau băieţii, dar nu ştiam ce se întâmplă! Provin dintr-o familie de creştini şi de mic am fost dus la biserică. La 14 ani acest sentiment s-a amplificat şi luptam cu mine însumi; îmi dădeam seama că nu era bine ce simt şi mă rugam să fiu tare. La 16 ani am făcut botezul la biserică, eram aşa fericit! [...]
Cu ce m-am ales până acum din viaţa gay? Cu suferinţă, stres, regrete. Este greu să renunţi, dar nu imposibil. Sunt sigur că Read the rest of this entry »
Mai vorbeste Dumnezeu astazi?!? Intrebarea aceasta este pe buzele multora. Iata ce spune John Piper…
”Sa va spun despre cea mai minunata experienta pe care am avut-o intr-o zi de luni, dimineata in 19 marie 2007, putin dupa ora 6. Dumnezeu chiar mi-a vorbit. Nu am nici o indoiala ca nu a fost Dumnezeu. Am auzit cuvintele Sale asa cum memoria unei conversatii trece prin mintea noastra. Cuvintele erau in engleza, dar erau pline de autoritate. Stiu, fara urma de indoiala ca Dumnezeu inca vorbeste azi.
Nu am putut dormi din diferite motive. Eram la casa Shalom in Minnesota intr-o tabara. Era cam cinci si jumatate dimineata. Stateam in pat gandindu-ma daca sa ma ridic sau sa mai atipesc putin. In mila Lui, Dumnezeu m-a ridicat. Era aproape intuneric, dar am reusit sa-mi gasesc hainele, m-am imbracat, mi-am luat geanta, si am iesit din camera fara sa o trezesc pe sotia mea. In camera principala era liniste . Nimeni se pare ca nu se trezise. Asa ca m-am asezat pe o canapea, intr-un colt, sa ma rog.
In timp ce ma rugam, dintr-o data s-a intamplat. Dumnezeu mi-a spus: Vino si vezi ce am facut! Erau cuvintele lui Dumnezeu, chiar cuvintele lui Dumnezeu. In acel moment, in secolul XXI , 2007, Dumnezeu vorbea cu mine cu o autoritate absoluta. Era atata dulceata. Timpul nu mai conta. Dumnezeu era aproape. Eram sub privirea Sa. Avea sa-mi spuna ceva. Cand Dumnezeu se aproprie, nu te mai grabesti. Timpul incetineste.
Ma intrebam ce vroia sa spuna prin vino si vezi. Ma va duce undeva, asa cum l-a dus pe Pavel in ceruri sa vada lucruri despre care nu poti sa vorbesti. Aceast vino si vezi insemna ca o sa am o viziune a unui lucru maret al lui Dumnezeu pe care nimeni nu l-a vazut. Nu stiu cat timp a trecut intre cuvintele initiale vino si vezi ce am facut, si urmatoarele cuvinte. Nu mai conta. Eram infasurat in dragostea convorbirii personale. Dumnezeul Universului vorbea cu mine.
Atunci mi-a spus…mai clar nu se putea, asa de clar ca orice cuvant care imi trece prin minte. Read the rest of this entry »
Clipul acesta este produs de ministerul Educatiei si Stiintei din Macedonia. Face parte dintr-o campanie de promovare a educatiei. Titlul sau este: Religia este cunoastere, deasemenea. Aducerea religiei inapoi in scoala.
Titlul campaniei: Cunoasterea este putere.
“-O sa va demonstrez ca daca Dumnezeu exista, atunci e rau. A creat Dumnezeu tot ce exista ..? Daca a creat Dumnezeu totul, atunci a creat si raul, ceea ce inseamna ca Dumnezeu e rau.
-Scuzati-ma profesore. Exista frigul?
-Ce fel de intrebare e asta? Binenteles ca exista. Nu ti-a fost niciodata frig?
-De fapt domnule, frigul nu exista.Potrivit legilor fizicii ceea ce consideram frig este de fapt, absenta caldurii.
Profesore, intunericul exista?
-Binenteles ca exista.
-Gresiti domnule, nici intunericul nu exista. Intunericul este de fapt absenta luminii. Lumina o putem studia, dar nu si intunericul.
Raul nu exista. Este precum intunericul si frigul. Dumnezeu nu a creat raul. Raul este rezultatul a ceea ce se intampla atunci cand un om nu are dragostea lui Dumnezeu in inima sa.”
Albert Einstein(1879-1955)
De obicei cand sunt acasa, mai las televizorul deschis pe Realitatea. Imi place sa fiu cat de cat informat cu privire la ceea ce se petrece in tara, in lume. Spurgeon spunea ca predicatorul trebuie sa fie cu Biblia intr-o mana si cu ziarul in cealalta. Incep sa-l inteleg cat de cat. Trebuie sa fii relevant, sa ai un mesaj contextualizat, potrivit generatiei tale. In vacanta, chiar in vinerea mare daca nu ma insel, aud o melodie…Ciudat! Pe Realitatea??? Da.
M-a socat! Nu vreau sa o comentez insa. Va las pe voi s-o faceti. Va invit sa va spuneti opinia. Chiar va rog…
Ii spun un bun venit si lui Betuel Vararu. Este colegul meu de catva timp aici la Seminar si impartasim aceeasi perspectiva teologica. Intocmai ca si Betu, am un respect deosebit pentru John Piper si felul in care acesta il prezinta pe Christos. Sa suferi! O favoare?!…raspunsul lui John Piper este ultimul post de pe blogul colegului meu.
“Căci cu privire la Hristos, vouă vi s-a dat harul nu numai să credeți în El, ci și să pătimiți pentru El.”(Fil.1:29)
Faptul că sunt copilul lui Dumnezeu prin Isus Hristos I se datorează doar Lui. O mărturisesc cu o convingere de nezdruncinat. Vechea cântare, În îndurarea Domnului cum am ajuns, nu stiu!, mi se potrivește de minune. Și vorbesc foarte serios. Nu sunt în apele mele lângă oameni care afirmă și se bat în piept că ei L-au ales pe Dumnezeu, ei au decis, ei au ajuns la concluzia că se merită făcut pasul acesta. Se bat oarecum în piept cu pocăința și credința lor, și, în ochii lor, decizia pe care ei au făcut-o, capătă o deosebită importanță. Nu exclud importanța ei, dar nici nu mă chinui s-o accentuez prea mult. Pericolul este să ridici pocăința și credința la rang de virtute personală. Și concluzia logică nu ne-ar conduce altundeva decât la câștigarea mântuirii prin efort propriu, și implicit, la mândrie. Adică, totuși.. sunt mai grozav ca ceilalți.. eu m-am pocăit, adică am ajuns la anumite concluzii în viața mea și.. mi-am dat seama că asta e calea și pe deasupra, eu cred.. păi alții nu sunt capabili de performanța asta.. și raționamentul ar putea continua până când ne-am da seama că nu suntem așa de răi ca alții. Sincer, mă interesesează mai mult ce stă în spatele acestei decizii. Pocăința și credința sunt condiții esențiale pentru a fi mântuit, dar Biblia mi-a descoperit că ele sunt un dar. De fapt versetul citat îmi spune că este un har să crezi, o favoare. Ceva ce îți este dat. Dacă înțeleg corect acest verset înseamnă că toată mândria mea, ascunsă bineînțeles, că pe aici am trecut și eu, s-a dus. Asta e ideea harului. Oricum, cei mai mulți nu îmbrățișează această realitate.
Ce să mai spun de partea a doua a versetului, alt paradox, care presupune o provocare mult mai mare decât prima. Har, favoare, să suferi pentru El. Înțeleg că îți este dat să crezi, și să te bucuri de aceasta, mai ales dacă te găsești printre cei care cred, dar să consideri o favoare, un har să suferi pentru Hristos nu auzi prea des. Și totuși auzi de la apostolul Pavel în scrisoarea către Filipeni, scrisă, interesant, din închisoare. Acest verset, sincer, reprezintă o provocare pentru mine, dacă am de gând să iau în serios Cuvântul lui Dumnezeu.
Teologia suferinței nu prea mai încape în premisele noastre posibile. Și totuși Biblia vorbește destul de des despre această temă. Domnul Isus Hristos spunea că nimeni nu începe să-și zidească un turn sau să înceapă un război până nu își face anumite calcule și socoteli (Luca 14:25-35), în contextul în care El vorbea despre felul în care ar trebui să fie un ucenic al Lui. Lepădarea de sine este un concept care încet, încet dispare chiar și din vocabularul predicatorilor. Se preferă ideea unei „evanghelii a prosperității”. Cauzele sunt diverse, dar problema esențială o reprezintă înțelegerea greșită a nașterii din nou, sau lipsa realității acesteia în viața creștinilor.
Clipul pe care l-am postat are câteva răspunsuri zdruncinătoare în privința aceasta. Face parte dintr-o conferință susținută de Dr. John Piper pe tema suferinței. Titlul „You must suffer” spune mai mult decât l-aș putea descrie eu. Ideea centrală este că suferințele lui Hristos de acum 2000 de ani se văd cel mai bine când trecem noi prin suferință datorită Numelui Său. Aceasta este mărturia puternică cu privire la suferințele Lui. Nu are legătură cu faptul că noi trebuie să suferim pentru mântuirea noastră, pentru că oricum ar fi în zadar. Hristos a plătit prețul pentru păcatele noastre și a absorbit mânia lui Dumnezeu care ne era destinată nouă datorită păcatelor noastre, adică celor care ne-am pus încrederea în El și ne bazăm viața aceasta și cea veșnică pe El. Și punctul culminant al acestei expuneri este că un copil născut din Dumnezeu este plin de bucurie în mijlocul necazului. Cu alte cuvinte, el va ajunge să considere suferința pentru Numele Lui un har, un dar, o favoare. John Piper a avut și continuă să aibă un impact mare asupra tot mai multor creștini, atât din State, cât și din întreaga lume, datorită Evangheliei necompromise proclamată cât mai clar cu putință, într-o manieră simplă, dar nu simplistă. Clipul este doar în limba engleză. Vizionare plăcută!
comentarii recente