Un cuvânt despre ipocrizie și diferitele forme pe care le îmbracă.
via N.T. Wright
„Doi oameni s-au suit la Templu să se roage; unul era fariseu, şi altul vameş.
Vameșul stătea în picioare şi a început să se roage în sine astfel: „Dumnezeule, Îţi mulţumesc că nu sunt ca ceilalţi oameni: cu două fețe, sfântos, mândru, arogant, plin de sine sau chiar ca fariseul acesta.
Fariseul stătea departe şi nu îndrăznea nici ochii să şi-i ridice spre cer; ci se bătea în piept şi zicea: „Dumnezeule, ai milă de mine, ipocritul!”
Marius Zarnescu 