Isus vindecă un orb. de Max Lucado

„Când trecea, Isus a văzut pe un orb din naştere.” (Ioan 9:1)

Acest om nu a văzut niciodată un răsărit de soare. Nu putea să distinga purpuriul de roz. Ucenicii învinuiesc arborele genealogic: „Învăţătorule, cine a păcătuit: omul acesta sau părinţii lui, de s-a născut orb?”(v 2)

Nici unul din ei, răspunde Dumnezeul-om. Pune aceasta conditie pe seama cerului. Motivul pentru care omul s-a născut orb? Pentru ca „să se arate în el lucrările lui Dumnezeu”.(v 3)

Vorbim despre un rol nemultumitor. Ales să sufere. Unii cântă spre gloria lui Dumnezeu. Alţii predau lecţii spre gloria lui Dumnezeu. Dar cine ar vrea să fie orb pentru gloria lui Dumnezeu?

Ce este mai neplăcut– condiţia aceasta sau descoperirea că a fost ideea lui Dumnezeu?

Vindecarea se dovedeşte a fi la fel de surprinzătoare ca şi cauza. „(Isus) a scuipat pe pământ şi a făcut tină din scuipat. Apoi a uns ochii orbului cu tina aceasta.”(v.6)

Lumea abundă de imagini cu Dumnezeul-om: în braţele Mariei, în Grădina Ghetsimani, în Camera de sus, în întunericul mormântului. Isus atingând. Isus plângând, râzând, învăţând…dar niciodată nu am văzut o imagine cu Isus scuipând.[…] Mai mult pe Max Lucado Romania.