Dumnezeu se bucură pentru tine. de Max Lucado

Dacă Dumnezeul tău este atât de Măreţ pentru a aprinde soarele, ar putea fi aşa pentru că El este destul de măreţ pentru a lumina cărarea ta?

Dumnezeu este pentru tine. Nu „s-ar putea,” nu „a fost,” nu „era,” nu „va fi,” ci „Dumnezeu este!” El este pentru tine. Astăzi. La ora aceasta. În minutul acesta. În timp ce citeşti această propoziţie. Nu trebuie să aştepti la rând sau să te întorci mâine. El este cu tine. Nu ar putea fi mai aproape decât este în secunda aceasta. Loialitatea Sa nu va creşte dacă vei fi mai bun şi nici nu se va reduce dacă eşti mai rău. El este pentru tine.

Dumnezeu este pentru tine. Întoarce-te spre tribune; este Dumnezeu care se bucură de alergarea ta. Uită-te la linia de sosire; este Dumnezeu care îţi aplaudă paşii. Ascultă-L în peluză, strigând numele tău. Prea obosit pentru a continua? El te va purta. Prea descurajat pentru a lupta? El te ridică. Dumnezeu este pentru tine. […] Mai mult pe Max Lucado Romania.

Scrisoare catre mama mea. Iti sunt dator…

Iți sunt dator…

Mama … primul cuvânt. Ce cuvânt!  Greutatea acestui cuvânt…

L-ai putea descrie vreodată ? În fiecare limbă, în fiecare națiune, cuvântul care te înalță, care te copleșește, cuvântul care exprimă viața în esența sa.

Este ziua ta…ziua când o altă mamă te-a adus pe lume.

Îi sunt dator ei și-ți sunt dator ție, mama mea.

Da, îți sunt dator…

Îți sunt dator pentru că… ai ales să mă naști. Într-o lume în care milioane de mame aleg să n-o facă, tu ai făcut-o. Ți-ai asumat responsabilitatea pentru mine chiar înainte de a fi și bine știu că până în ultima clipa eu voi fi în gândul tău.

Îți sunt dator pentru că… m-ai crescut. Atâtea mame aleg să n-o facă. Sunt atâția copii în orfelinate, prunci lăsați în stradă, singuri, abandonați pentru că mame, mame ca și tine, au fost prea speriate, prea înspăimântate, atât de înfricoșate, încât… au renunțat. Tu nu ai facut asta! Tu m-ai primit în casa ta. M-ai hrănit. Ai fost acolo…  Nopți târzii, nedormite și zile lungi, încărcate. M-ai ingrijit chiar și când iți răsplăteam prin plâns, scâncet, zgomot amețitor, scutece murdare…

Îți rămân dator pentru că… m-ai iubit. Pentru multe mame copii sunt o povară. Nu și pentru tine!

Isus vindecă un orb. de Max Lucado

„Când trecea, Isus a văzut pe un orb din naştere.” (Ioan 9:1)

Acest om nu a văzut niciodată un răsărit de soare. Nu putea să distinga purpuriul de roz. Ucenicii învinuiesc arborele genealogic: „Învăţătorule, cine a păcătuit: omul acesta sau părinţii lui, de s-a născut orb?”(v 2)

Nici unul din ei, răspunde Dumnezeul-om. Pune aceasta conditie pe seama cerului. Motivul pentru care omul s-a născut orb? Pentru ca „să se arate în el lucrările lui Dumnezeu”.(v 3)

Vorbim despre un rol nemultumitor. Ales să sufere. Unii cântă spre gloria lui Dumnezeu. Alţii predau lecţii spre gloria lui Dumnezeu. Dar cine ar vrea să fie orb pentru gloria lui Dumnezeu?

Ce este mai neplăcut– condiţia aceasta sau descoperirea că a fost ideea lui Dumnezeu?

Vindecarea se dovedeşte a fi la fel de surprinzătoare ca şi cauza. „(Isus) a scuipat pe pământ şi a făcut tină din scuipat. Apoi a uns ochii orbului cu tina aceasta.”(v.6)

Lumea abundă de imagini cu Dumnezeul-om: în braţele Mariei, în Grădina Ghetsimani, în Camera de sus, în întunericul mormântului. Isus atingând. Isus plângând, râzând, învăţând…dar niciodată nu am văzut o imagine cu Isus scuipând.[…] Mai mult pe Max Lucado Romania.

Famenul bucuros.

Pastorul bisericii explica unei clase de baieti intamplarea biblica cu Filip si famenul etiopian. Cum avea obiceiul, povestirea s-a transformat intr-o predica lunga. La sfarsit, pentru a verifica cat au inteles copiii, pastorul a intrebat: – Copii, de ce credeti voi ca famenul etiopian a plecat la drum plin de bucurie? A raspuns un baietel mai smecher: – Pentru ca Filip si-a terminat predica.